Radio cu muschi

In cautarea de surse de energie alternativa, omul descopera, pe langa traditionala energie solara, eoliana sau geo-termala, si alte noi si surprinzatoare surse, cum ar fi energia algelor sau piezoelectrica. De ce nu si energia muschilor?

O echipa de cercetatori condusa de Fabienne Felder a folosit muschi (plante) pentru a face un panou solar biologic si a porni primul radio alimentat de plante. Este primul exemplu de tehnologie de origine biologica cu care se poate alimenta un aparat mai puternic decat un monitor LCD.

main25596

10 vase cu muschi sunt aranjate pentru a forma o Celula de Combustibil Foto Microbial. Adica un dispozitiv bio-electro-chimic care absoarbe energie solara si o converteste in curenti electrici cu ajutorul bacteriilor care traiesc natural si spontan in natura. Practic, acest dispozitiv capteaza electronii creati in timpul fotosintezei si ii converteste in electricitate, chiar si in absenta luminii. Fiecare vas cu muschi este conectat la 3 lucruri: anodul care colecteaza electronii generati de fotosinteza, catodul unde electronii sunt consumati si circuitul extern care conecteaza anodul si catodul.

unnamed-7

Experimentul de biochimie condus de Felder foloseste un amalgam de materiale rezistente la apa, materiale conductoare si material biologic pe care cresc muschii. Orice planta care face fotosinteza poate fi utilizata ca panou solar biologic, dar briofitele (muschii) contin anumite particularitati in procesul de fotosinteza care le fac mai eficiente in generarea de electricitate. Anumite briofite scad nivelul de dioxid de carbon (CO2), cresc umiditatea, imbunatatesc calitatea aerului si ofera “o experienta calmanta vizuala si tactila”. De asemenea, muschii au si proprietati anti-fungice si anti-bacteriale.

Worlds-first-moss-powered-radio_dezeen_2sq
Desi avansat, proiectul progreseaza destul de incet, Muschi Radio FM captand in prezent doar o zecime din 1 % din electronii rezultati din fotosinteza. In timp, cercetarea continua va imbunatati acest important aspect. Designerul elvetian spera ca viabilitatea comerciala sa fie atinsa in urmatorii 5-10 ani.

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *