Folosirea pamantului si cresterea animalelor

Cresterea animalelor foloseste 30% din intreaga suprafata uscata a Pamantului si 70% din terenul arabil al planetei. O treime din terenul pretabil pentru cultivarea hranei oamenilor este cultivat cu hrana pentru fermele de animale.
Mamiferele sunt foarte ineficiente in transformarea hranei in carne. Cea mai mare parte din energia (89-97%) si proteinele (80-96%) din cerealele cu care sunt hranite animalele nu sunt transformate in grasime si proteine comestibile. Vitele au nevoie de 7 kg de cereale pentru a genera 1 kg de carne de vita, iar porcii de 4 kg de cereale pentru a genera 1 kg de carne de porc.

Cresterea intensiva a animalelor pentru carne si lapte duce la pascut excesiv, care cauzeaza eroziunea solului si desertificare. 20% din pasunile lumii au fost deja declarate ca fiind degradate din cauza cresterii animalelor.

despadurirePadurile sunt una din cele ai importante resurse ale planetei, fiind in acelasi timp casa a peste 300 milioane de oameni si a numeroase specii unice de plante si animale. Peste 1,5 miliarde de oameni depind de paduri ca sursa de hrana, combustibil, materiale de constructii sau plante medicinale. Padurile tropicale sustin jumatate din plantele si animalele de pe planeta. Din pacate, toate tipurile padurile sunt distruse intr-un ritm foarte alert. Intre 2000 si 2005, 37 milioane hectare de padure au fost defrisate. Principalele motive pentru defrisare sunt: agricultura (in special pentru cresterea animalelor), comertul cu lemn, mobila si alte produse din lemn, activitati miniere, energie. In America Latina s-a defrisat peste 70% din padurea amazoniana pentru cresterea animalelor de carne si/sau lapte.
Defrisarea creste emisiile de gaze de sera prin eliberarea carbonului depozitat in lemnul copacilor. De asemenea, defrisarea joaca un rol major in pierderea biodiversitatii: doar cateva specii de animale crescute pentru carne si lapte reprezinta 20% din totalul animalelor terestre.

Dieta conventionala vs. alimentatie vegetariana
Cresterea animalelor in ferme inchise (fara acces afara), este din ce in ce mai intalnita. Din pacate, aceasta nu este o solutie benefica si sanatoasa nici pentru animale, nici pentru consumatorii de carne, lactate si branzeturi, nici pentru mediu (este in continuare poluat). Hranirea excesiva cu concentrate s-a dovedit a fi o forma ineficienta de a produce proteine alimentare. O dieta conventionala (care contine carne) necesita de 2,5 ori mai mult teren arabil decat o alimentatie vegetariana si de 5 ori mai mult decat un vegana (fara produse de origine animala).

Un fermier poate asigura intreaga alimentatie (legume, fructe, cereale, nuci, alune, seminte) pentru 30 persoane vegane de pe 1 hectar de teren arabil, timp de 1 an. Daca aceeasi suprafata este folosita pentru productia de oua, lapte si/sau carne, se asigura doar aceste produse pentru 5-10 persoane.

Terenul folosit in agricultura in lume s-a marit cu 10%, de la 1,82 miliarde hectare in 1965, la 2,1 miliarde hectare in 2005. Trecand la o alimentatie bazata pe proteine vegetale, s-ar putea elibera 2,7 milione hectare de pasune si 100 milioane hectare de teren arabil, unde se poate  cultiva vegetatie care sa absoarba o mare parte din carbonul din atmosfera.

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *